Recent, în ianuarie, CJ E&M a decis să facă o investiție strategică în compania pe care Jay Park o creează în 2013, AOMG.

Potrivit unui reprezentant CJ, ” am decis să oferim relațiile noastre internaționale și infrastructura celei mai trendy agenții hip hop, AOMG, pentru a se putea dezvolta.”

Jay Park, a început ca trainee în 2004 și a debutat în 2008, ceea ce duce la o activitate de un an ca idol, dar după un eveniment nefericit, a fost nevoit să se întoarcă acasă, fiind dat afară din grup, a început să lucreze într-un atelier auto, fapt ce a fost văzut drept căderea sa, dar după 6 ani a ajuns într-o poziție pe care nimeni nu o poate ignora în industria muzicală.

” Bebelușul uriaș”

Este un nickname dat de către CEO Sidus HQ, Jung Hoon Tak, atunci când se afla în Seattle în 2010. Fiind „anomalia” din istoria marilor companii de entertainment precum SM, YG, JYP,trecutul său, este ceea ce-l face pe Jay Park interesant.

Raporterul New York times, Choi Sang Hun, primul din Coreea care a primit premiul Pulitzer: ” În 2010, Jay Park a fost #1 în topul rnb&soul din U.S.A, Canada, Danemarca. Jay Park nu este doar un artist, este pachetul complet.”

Până acum, în loc să ” arate talentele mele ” , companiile de management din industrie au adoptat un sistem „arată ceea ce audiența vrea” ceea ce a dus la creșterea valului hallyu, dar din momentul în care artiștii ce se află sub contract cu ei încep să „ridice” capul și să-și ceară mai multe drepturi, totul se destramă, iar relația dintre artist și CEO -ul companie devine distantă.

Atunci când artistul și compania se „ciocnesc”, cel care are cel mai mult de suferit e artistul: excluderea de la ceremoniile de premiere, apariții TV blocate, orice altă apariție, lucru ce duce la distrugerea/scurtarea promoțiilor artistului pe TV.

Faptul că a reușit să se ridice din capătul industrie, crescând treptat, este ceea ce-l face pe Jay Park o „anomalie”.

În emisiunea „Immortal song”, unde trebuie să cânți melodia altui artist, chiar și în Masked singer, unde trebuie să-ți ascunzi fața, Jay Park a strălucit prin intermediul șarmului său. Fără să-i imite pe alții, mereu având energia lui optimistă.

A încărcat o melodie pe youtube, folosind macbook-ul primit de la fani, drept cadou pentru aceștia. Melodia ajunge să aibe 2 milioane de vizualizări într- o zi sau două, întâmplare ce i-a permis să se întoarcă în industrie, lucru pe care Jay Park nu-l uită.

Pentru că niciodată nu a visat să devină idol, faptul că a căzut din vârf, a fost mai liniștitor pentru acest tânăr. Acum, fără să urmeze ordinele altor persoane, a devenit exemplul persoanei independente, care cu propria tărie a creat un nou început, într-o industrie condusă de companiile de management.

Primește premiul „Artistul anului”(Korean Music Awards) în 2015, ales de către internauți, și recent, cu melodia „Mommae”, melodie ce a fost inclusă pe ultimul său album „Worldwide”, a avut parte de evaluări ce spuneau că a depășit genul tipic al melodiilor explicite și a creat, ceea ce oamenii numesc, „stilul Jay Park”.

(R- reporter, J-Jay Park)

R: Porți o curea Louis Vuitton, ai un ceas Rolex, mergi pe drumul urmat, ca de exemplu, de Puff Daddy? Hip hop -ul extravagant/bogat?

J: Faptul că porti accesorii scumpe  este un mod de a le arăta oamenilor că ai reușit. Până în punctul în care le trezești ideea ” pot să fac și eu asta” și le dai speranță oamenilor, hip hop-ul este modul în care îți exprimi liber dorințele și pasiunile, fapt ce îl face atrăgător.

Și eu am cheltuit mulți bani pentru a cumpăra ceasul.(râde). Este frumos, atât timp cât arată așa de clasic. După ce am cumpărat mult, am și eu ceva rețineri acum. (Râde)

R: Care e diferența dintre un idol și un artist ?

J: Vârsta nu contează (râsete). Idolii fac bani cu imaginea pe care compania o creează pentru ei, și fac muzică pentru a fi #1 la Music Bank. Artiștii au o viziune pentru albumele lor și își creează propria muzică.

R: Recent, CJ E&M a decis să facă o investiție strategică în compania hip hop pe care ai creat o în 2013, AOMG. Care a fost motivul din spatele deciziei de a crea o companie?

J: În timp ce contractul meu cu Sidus HQ ajungea la final, am început să mă gândesc la ce companie ar trebui să merg. Genul meu de muzică m-ar fi făcut să mă potrivesc și să mă gândesc la Amoeba sau, poate, YG. Dar văzând că CEO-ul YG e o persoană care e jurat în emisiunea K pop Star, m-am gândit că nu o să meargă. Deci, mi-am schimbat părerea și m-am gândit să-mi creez propria companie.

R: Deci…o persoană care a început ca idol a avut curajul să ia o asemenea decizie.

J: Pentru că produc, îmi regizez mv-urile, scriu melodii, fac coregrafie, practic, doar trebuie să o produc (muzica) și să o distribui. Am găsit artiști cu același mod de gândire ca și mine , și le-am făcut o ofertă. Din cauza aceasta, Simon D, Gray, Loco,Elo, Dj Pumkin, Ugly Duck, Dj Wegun, Hoody mi s-au alăturat, am sfărșit prin a fi cu persoane cu care sunt apropriat.

R: Areți plin de viață în timp ce vorbești.

J: N-am făcut un singur lucru care să nu-mi placă din 2010 și până acum. Totul a mers foarte natural. În trecut, când mă întrebau care este visul meu, aș fi răspuns că nu știu. Trăind în timp ce urmam ordine, pentru un an, m-a făcut să realizez că nu mai știu ce pot să decid singur. A devenit clar, în timp ce lucram, cât de multe pot să fac, ce pot să fac. AOMG a devenit mult mai mare, comparativ cu ceea ce-mi imaginam eu acum 3 ani.

R: Care e investiția ta inițială? Atunci când ai creat agenția?

J: Am început cu 200 de milioane won. Pentru că nu suntem o companie care antrenează tineri care-și doresc să devină cântăreți, sau o companie ce se „lingușește” pe lângă producătorii din televiziune. Este drăguț că apărem pe TV, dar pentru că nu producem muzică doar ca să apărem pe TV, ne concentrăm doar asupra muzicii noastre.

R: Există zvonuri care spun că din cauza despărțirii tale de JYP, aparițiile tale TV au fost blocate.

J: Nici măcar eu nu știu exact cât de mult sunt blocat. Dar nu mă agăț de faptul că din cauza despărțirii nu pot să apar le fel de mult ca înainte pe TV. Este adevărat că au fost multe ocazii în care aparițile mele TV au fost blocate, dar nu am fost trist sau ceva de genul, doar am continuat să merg mai departe. Într-un fel, a făcut ca drumul către alte „arii” să fie mai „lin”.

R: Ascultând ceva versuri pe care le-ai scris, o anumită persoană apare în gând (referire la versurile din melodia fu*kboy). Care a fost motivul care te-a determinat să scrii acele versuri ?

J:(râsete) Am scris versurile ce le-am avut în minte la timpul respectiv. Modul în care le interpretezi, depinde de persoana care le ascultă (zâmbește). Este adevărat că oamenii se gândesc la mine și președintele fostei mele companii în ceea ce privește acele versuri. Dar, sții, am o mulțime de oameni pentru care sunt responsabil, sunt ocupat făcand ceea ce-mi place.(zâmbete)

R: Care sunt gândurile tale legate de JYP?

J: Nu putem, cu adevărat, să fim puși împreună. Este ca și cum ai pune un jucător de baschet împotriva unuia ce joacă bassball (zâmbete). Nu are niciun sens. Perioada 2005-2009 a fost una în care am avut parte de momente grele. Dar dacă acea perioadă nu ar fi existat, n-aș fi la fel de puternic cum sunt acum.

R: Pari schimbat mult, față de acea perioadă.

J: Nu m-am schimbat deloc, doar că, multe lucruri s-au întâmplat.

R: Care a fost visul tău când ai fost mic ?

J: Unicul meu vis a fost să particip într-o competiție mondială cu prietenii( b boys-competiție de dans). Atunci, îmi plăcea Usher, am citit că a spus într-un interviu că dacă vrei să fi popular cu domnișoarele, trebuie să ai „6 pătrățele”, așa că am început să fac sport încă de când aveam 13 ani.

R: Deci? Ai participat într-o competiție mondială?

J:Nope(râde) nu am avut calitățile necesare. În schimb, mama mea a vrut să particip la audițile JYP din Seattle, și am participat. Visul mamei mele a fost ca eu să devin avocat sau doctor, dar pentru că nu învățam, fiind captivat cu prietenii mei de dans și rap, ea s-a gândit ” hai să vedem cât de talentat ești.”

R: Deci tu nu ai vrut?

J: Nu am fost interesat cu adevărat, după ce le-am arătat rap-ul scris de mine și dansul meu, am mers să mănânc niste taco fără să verific rezultatele măcar. Eram la Taco Bell, mama mea m-a sunat și mi-a spus că ” cineva de la JYP vrea să vorbească cu tine”. Pentru că la acea vreme n-aveam nicio informație despre scena muzicii coreene, când tipul responsabil îmi explica despre „idoli” și „trainees”, habar n-aveam despre ce vorbea.

R: Deci așa a început perioada ta cu JYP.

J: După audiția din Seattle, nu s-a schimbat mare lucru. Încă aveam „dispute” cu mama mea, dacă să merg sau nu la facultate. Așa mi-am petrecut zilele. În jurul anului 2004, însuși producătorul JYP a venit în LA și am mers la audiții din nou. El mi-a spus câți bani Rain și GOD au făcut, cât de grozavă compania era, faptul că dorea ca eu să fiu responsabil cu rap-ul în noul grup de idoli pe care-l plănuia să-l creeze.

R: Deci el a simțit că o să devi un star ?

J: Nu, a spus că „o să discut cu mama ta prima dată”, din moment ce am spus că nu am intenționat să devin un star, sau să renunț la viața mea din Seattle. Doar că, la vremea aceea, situația familiei mele nu era prea bună. Telefoane „plătiți datoriile” cu mesaje, veneau non-stop la casa noatră. M-am gândit că poate acest drum îmi va permite să rezolv problema. A fost un gând naiv și imatur, dar m-am gândit ” dacă pot să fac asta pentru un an, să câștig suficienți bani, aș fi putut să mă întorc înapoi la părinții mei și prieteni. ”

R: Se pare că viața din Coreea a fost foarte diferită fața de cum te așteptai.

J: Hmm… Ei,bine, nu am avut deloc idee despre cum era viața unui trainee(zâmbește). De vreme ce nu am putut să înțeleg limba, chiar și cu mâncarea a fost greu să mă obișnuiesc, dar să fac rap-ul și dansul pe care le făceam atât de liber în SUA, sub presiune și să învăț în timp ce eram certat, a fost, cu adevărat, dureros.

Trăiam fără să mă interesez de alții, dintr-o dată, trebuie să țin cont de ce spun altii, m-a făcut să mă simt intimidat. Nu mai plâng acum, dar atunci, obișnuiam să plâng în fiecare zi.

R: Ai simțit că ești nedreptățit ?

J: Da. Am avut acel sentiment, pentru că nu am fost pregătit pentru asta.

R: Regreți că ți-ai scris frustrările pe rețelele tale sociale?

J: A fost o greșeală pe care am făcut-o când am fost imatur. Atunci, nu aveam un cont de facebook, rețelele sociale nu era un lucru așa mare ca acum, a fost un cont de myspace pe care l-am făcut ca să pot comunica cu prietenii din SUA, după ce au trecut 4 ani de când   am scris acele vorbe, au fost descoperite și a ieșit totul de sub control.

R: Cât timp ai fost activ ca membrul unui grup?

J: Din septembrie 2008 până în septembrie 2009. Exact un an, după, acel incident a ieșit de sub control și am rămas singur.(zambește).

R: Cum te-ai simțit ?

J: A fost o situație în care eram certat de toată lumea și dat afară, dar într-o oarecare măsură, ușurat. Deci asta înseamnă că pot să uit totul și să mă întorc în Seattle, să lucrez într-un atelier auto. La asta m-am gândit, că mă duc înapoi într-un loc cu care sunt obișnuit, alături de familia pe care o iubesc.

R: Atunci, în loc să te simți mizerabil, ai avut parte de un sentiment de ușurare, corect?

J: Pentru că nu a fost drumul la care am visat. Doar că mi-a fost foarte greu pentru că am dezamăgit persoane care mă susțineau, părinții mei supărați, și asta a fost un lucru greu pentru mine. Dar înveți din greșelile pe care le faci, așa e viața.

R: Oricum, faptul că Jay Park, un lider așa popular al unui grup de la JYP a fost dat afară în urma acelui incident, a fost un mare șoc în industrie. Cred că urmările acestui lucru au avut un mare impact în cazul fiecărei persoane implicate.

J: Mă pregăteam să las totul în urma mea, și să-mi încep noua viață, dar media a făcut ca totul să se transforme într-o „drama” mult mai mare. Să fiu sincer, nu am avut nevoie să fiu un star din nou, din cauza aceasta am început să lucrez la atelierul auto, să merg la competiții de b bboys trăind viața liniștit, din nou.

R: După ce ai încărcat un cover al melodiei hit „Nothing on you”, B.O.B fiind cântărețul original, cover-ul a atins 2 milioane de vizualizări în 2 zile, fapt ce a condus la „ridicarea” ta din nou, te-ai așteptat la asta?

J: Nu. Nu am folosit youtube pentru că am vrut să-mi încep din nou cariera. Fanii mei mi-au trimis cadouri precum haine, încălțăminte, un macbook la adresa mea din SUA. Ca un mod prin care să le mulțumesc și să le spun „sunt bine” am încărcat pe youtube acel cover. Părinții mei au fost total împotrivă, dar așa am putut să-mi arăt recunoștința, prin intermediul macbook-ului pe care fanii mi l-au trimis.

R: A fost o premieră, un grup care are perceput ca fiind perfect, avea „fisuri”, modul în care JYP a reacționat nu a fost la nivelul așteptat de fani deloc. Se poate spune că reacția de pe youtube ar fi iubirea fanilor către tine și furia pe care o simțeau legat de modul în care situația a fost abordată.

J: Am avut parte de multă dragoste, fiind activ un an ca idol. Dar în loc să fiu iubit pentru tipul de muzică pe care-l fac și calitățile pe care le am, iubirea pe care am primit-o a fost cauza decizilor și imaginii pe care compania a creat-o pentru mine. Acest tip de idoli vor continua să apară mereu, dar pentru mine, mi-a fost extrem de greu să mențin acel stil de viață.

Din cauza aceasta m-am gândit că trebuie să am toate calitățiile pentru a merita această dragoste, trebuie să devin un artișt mai bun. Chiar dacă fanilor s-ar putea să nu le placă, să fac ceea ce vreau.

R: După ce te-ai întors din State, ai apărut în SNL Korea, lucru ce a fost surprinzător. Un idol întors în industrie, apare într-un show de comedie pentru adulți,cei ce nu au 19 ani fiind incapabili să-l urmărească, a fost o inițiativă fresh.

J: Chiar mi-a plăcut versiunea americană. Plănuiam să apar o singură dată, ca și gazdă a emisiunii, dar Shin Dong Yup mi-a oferit să devin un membru fix al emisiunii. Într-o emisiune TV trebuie, în general, să ai grijă la cuvinte sau să-ți pese de alții, dar, pentru că SNL nu a fost deloc așa, m-am distrat mult. Toată lumea spunea că e ok să fie discuții cu tentă sexuală, ce contează dacă o să fi certat puțin. Energia show-ului, totul era foarte „liber”.

R: După, ai văzut idoli apărând în acel show mult mai des, corect?
J: Da, lucruri pe care idolii nu trebuiau să le facă și să le spună, se întâmplau, puțin câte puțin. Lucruri ca: să spună „la dracu” „fu*k” (râsete)

R: În timp ce idolii erau învățați să fie „păpuși”, Jay Park a jucat un mare rol în a schimba această imagine. Faptul că ai tatuaje, face parte din această schimbare de imagine? Ar putea părea puțin cam prea mult.(râsete)

J: Am fost „certat” puțin și de fani. (Râsete). Dar e corpul meu. Dacă am tatuaje sau vorbesc indecent, nu face rău nimănui. În primul rând, chiar dacă am fost criticat, am vrut să creez un început. Să limitezi ceea ce poți spune sau face, nu este deloc distractiv. Când îi spui unui artist „să desenezi doar în felul acesta” îi omori creativitatea, sufletul. Nu am nevoie să fiu #1 în topul melon, chiar dacă acum nu ating publicul larg, continui să mă descurc excelent în ariile ce mă interesează.

R: Recent, una dintre melodiile de pe albumul tău Worldwide, Mommae, a devenit faimoasă pentru mv-ul +19 pe care-l are. În timp ce alții fac orice în încercarea lor de a părea sexy, tu, în schimb, pare că a fi sexy e ceva parte din tine.

J: Am ascultat muzică hip hop și rnb încă de când am fost tânăr, să fii sexy, asta depinde de modul în care artistul simte și se mișcă. Pentru că am crescut ascultând Usher sau Boyz II Men, știu cum să mă exprim pe scenă în legătura cu asta.

R: Chiar dacă împlinești 30, încă continui să ai acel vibe de glumeț neastâmpărat, poate din această cauză nu areți de „prost gust”.

J: Diferența dintre a fi sexy și „de prost gust” este ca diferența dintre filmului lui Stanley Kubric,”Eyes wide shut” și filmele porno. Chiar dacă limitele ar putea părea puțin vagi, cu siguranță cele 2 lucruri sunt total diferite.

R: Cât de mult se implică CJ în activitatea AOMG ?

J: Conduc compania liber. CJ doar ne oferă sfaturi tehnice legate de afaceri. Sunt foarte fericit că AOMG a devenit o agenție pe care nu o poți exclude din scena hip hop, totul în doi ani de zile. Sunt și bucuros de faptul că Gray și Loco, persoane nu foarte cunoscute, au devenit staruri. De acum înainte, sper ca în locul bătrânului de mine(râde), toată lumea să le arate „copiilor” multă dragoste

R: Haide să spunem că nu ai fi încărcat muzică pe youtube când ai fost în Seattle, viața ta ar fi fost foarte diferită, corect?

J: Adevărat. Toată lumea era speriată să facă ceva cu mine, spuneau că e periculos. Dar pentru că am strâns 2 milioane de vizualizări în doua zile, oamenii au început să fie dispuși să-și asume riscul.

R: Președintele Sidus HQ, Jung Hoon Tak, a fost primul. Ți-a dat nickname-ul „bebelușul uriaș”.

J: Au fost diferite oferte. Îi sunt recunoscător președintelui Jung Hoon Tak, nu m-a forțat niciodată să fac ceva ce n-am vrut, chiar dacă era un om de afaceri, m-a înțeles și mi-a oferit șansa să cresc.

R: Ești încă în contact cu fostul tău grup?

J: Nu, pentru că drumurile pe care mergem sunt clar diferite. Am auzit că se descurcă bine în Japonia, nu le doresc altor persoane să eșueze.(zâmbește) De asemenea, o încurajez pe Tzuyu, membra Twice, fighting! (Zâmbete)

R: Care crezi că e cel mai mare talent al tău ?

J: Pasiunea mea. Mereu am făcut ceva. În timp ce alții s-ar gândi dacă să facă sau nu ceva, din cauza lipsei de timp etc. Eu am facut, nu forțat, mi-a făcut plăcere.

R: Cât de diferită simți că e Coreea 2016 fața de Coreea 2005 ?

J:(râde) Atunci, treceam prin momente grele, doar urcatul în avion era un lucru greu de făcut. Coreea era ca o altă lume. Coreea de acum este baza unde îmi creeze muzica, alături cu familia mea iubitoare.

R: Ce fel de CEO e Jay Park?

J: Îmi produc singur banii mei, nu fac bani prin intermediul artiștilor mei.

R: Dacă CJ îți face o ofertă să cumpere AOMG în întregime?

J: Nu aș accepta, chiar dacă mi-ar da 100 de miliarde won. Pentru că am trecut prin experiența pe care am avut-o în trecut.

 

Cr. Articol original aici

Cr. traducere lb. engleză: @ stevesensece