
Coreea de Sud este o țară care și-a păstrat foarte bine cultura prin diverse dansuri, povești și muzică, transmise din generație în generație. Așa că, în rândurile următoare, vă propun să cunoaștem împreună trei dintre cele mai populare spectacole de cultură coreeană.
Ganggangsullae
Ganggangsullae, ce se spune că este mai vechi de 5000 de ani, este un eveniment tradițional ce combină un dans în cerc cu cântece și jocuri populare.
Era executat de femei, în jurul zonelor de coastă ale Jeollanam-do, cu prilejul a diverse sărbători, precum Chuseok (Ziua Recunoștinței), în nopțile cu lună plină. Cântecul Ganggangsullae era interpretat de către solistul principal și de ceilalți participanți, iar ritmul melodiei și al dansului creștea progresiv.

Astăzi, partea de dans este efectuată de danstori profesioniști, dar spectacolul original cuprindea și diferite jocuri folclorice ca: Namsaengi nori (jocul clovnilor vagabonzi Namsadang), Deokseok malgi (rularea saltelelor de paie) și Gosari kkeokgi (culegerea ferigilor).

În timpul invaziei japoneze din secolul al XVI-lea, Yi Sun-sin a ordonat femeilor să joace acest dans în uniforme militare, ca parte din planul său de a păcăli armata inamică. Umbrele de la dansul din acea noapte, i-au făcut pe invadatori să creadă că armata generalului Yi Sun-sin este mult mai mare în realitate.
În prezent, se efectuează diverse studii cu privire la efectele pozitive pe care le are acest tip de dans asupra persoanelor cu depresie și probleme psihice sau a femeilor care se luptă cu greutatea în plus.
Pansori
Pansori a luat naștere în zona de sud-vest a Coreei, prin secolul al XVII-lea și la baza a fost o adaptare a ritualurilor șamanice. Cu timpul, a început să fie stilizat și să devină un spectacol de povești spuse prin cântece, ce prezenta diverse întâmplări din societatea Joseon.
Este interpretat de un solist și un toboșar, care pe timpul prestației ce poate dura până la opt ore, combină expresiile faciale cu manierele de la curtea regală, dar și cu activitățile locuitorilor de la sat. Așadar, Pansori cuprindea foarte multe teme, atât pentru nobilime, cât și pentru oamenii de rând.

Denumirea provine de la cuvântul coreean „pan”, însemnând „locul în care se adună mulți oameni”, iar „sori” își are sensul în cuvântul „cântec”. Decorurile, personajele și costumele provin din perioada Joseon (1392-1897), iar artiștii aveau parte și încă au, de o pregătire intensă pentru memorarea textelor complexe, dar și pentru înțelegerea și practicarea diferitelor timbre vocale.
Pansori a fost desemnat proprietate culturală națională imaterială în 1964.
Talchum
Dansul cu măști este una dintre cele mai populare forme de artă ce se regăsește pe pământ coreean. El a pornit ca și Pansori, tot de la ritualurile șamanice pentru recolte bogate, dar a devenit și o formă de satiră la adresa nobililor corupți din istorie.
:max_bytes(150000):strip_icc()/MasksChungSungJunGetty-56a040503df78cafdaa0aea5.jpg)
Chiar dacă teatrul de dans cu măști variaza în funcție de zonă, el poate adapta diverse teme, de la ironizarea călugărilor renegați, până la conflictele dintre o soție și o concubină. Este organizat cu prilejul sărbătorilor și al festivalului Dano, iar spectatorii sunt mereu invitați să participe cu energie, dar și să danseze lângă artiști.

Participarea puternică a publicului și concentrarea pe critică, a făcut talchum să se răspândească rapid în rândul tinerilor din universități, în perioada anilor ’70-’80. În plus, această formă de artă deosebită contribuie foarte mult la păstrarea vechilor dialecte și consolidează puternic identitatea culturală a fiecărei zone în care este practicat.
Chiar dacă au fost privați de artă din cauza statutului lor social, oamenii de rând din Coreea antică au reușit să creeze propriile forme de artă prin care să își exprime sentimentele. Cu ajutorul muzicii, al viului grai, al poveștilor și al dansului, și-au făcut vocea auzită în fața nobililor și i-au lăsat țării de azi o adevărată moștenire culturală.
Surse: ich.unesco.org, saranghanguk.ro, cartea 한국의 어제와 오늘
