Platformele de socializare au ajutat, fără dar și poate, la popularizarea fenomenului K-Pop, dar oare în ce măsură?
Valul K-pop, marcat de melodiile sale contagioase și de prestațiile uimitoare de pe scenă, își datorează o mare parte din popularitatea sa globală creșterii paralele a rețelelor de socializare. În timp ce K-pop-ul și-a menținut popularitatea în Asia de Est timp de aproape două decenii, încercările de a pătrunde pe piețele occidentale au eșuat până la apariția rețelelor de socializare.
În 2008, regina K-Pop-ului, BoA, s-a aventurat pe piața din SUA, doar pentru a reveni la scurt timp în Japonia și Coreea de Sud după ce a obțiunut rezultate dezamăgitoare. În mod similar, grupul de fete Wonder Girls a făcut un turneu cu Jonas Brothers în 2009, dar a rămas relativ necunoscut în State. O dată cu apariția rețelelor sociale, ciclul de eșecuri a artiștilor K-Pop în globalizarea muzicii lor pare să fi suferit o scădere bruscă.
Cronologia popularizării platformelor de social media se aliniază cu ascensiunea globală a K-Pop-ului. Pe măsură ce Facebook și-a deschis porțile pentru public în 2006, Twitter și Tumblr în 2006 și, respectiv, 2007, urmate de Instagram în 2010 și Google+ în 2011, K-pop-ul a devenit din ce în ce mai accesibil. Aceste platforme au facilitat un nivel de globalizare în care diverse persoane de la capete opuse ale lumii au putut comunica comunica și împărți interese, iar artiștii K-pop au profitat de această ocazie.
Recunoașterea de către legendara publicație Rolling Stone a grupurilor K-pop a marcat o schimbare semnificativă asupra percepției popularizării globale a muzicii coreene. Platformele de social media au devenit instrumente cruciale pentru artiștii și corporațiile K-pop, pe YouTube apărând numeroase canale strict dedicate K-pop-ului. Evenimente precum „MBC Korean Music Wave in Google”, un concert realizat în colaborare cu MBC și Google, au arătat si ele atractivitatea globală a fenomenului K-Pop.
Îmbrățișarea de către industria K-pop a platformelor online depășește promovarea clasică cunoscută în anii 2000. Artiștii se angajează în conversații pe Twitter, oferind fanilor posibilitatea de a le cunoaște personalitatea și modul de a fi. Fanii au libertatea de a comunica la rândul lor cu artiștii preferați folosing hashtag-uri ce pot urca în tendințe peste noapte. Instagram a devenit mai apoi ca o carte de vizită a artiștilor, prin intermediul acestei platforme ei având posibilitatea de a posta poze și de a își prezenta o parte din viața personală și cea profesională.
Succesul K-pop-ului în arena globală este strâns legat de relația simbiotică cu rețelele sociale. Artiștii folosesc aceste platforme nu numai pentru promovare, ci și pentru a construi conexiuni autentice cu fanii. Natura instantanee a rețelelor sociale permite K-pop-ului să rămână relevant, doborând barierele și creând o comunitate la nivel mondial care răspândește energia electrizantă a acestui gen muzical.
Cu toate acestea, povestea de dragoste dintre social media și K-Pop nu este numai zahăr și miere. Aparițiile de conturi piratate, de zvonuri și a fenomenului de cyberbullying au cauzat disconfort pentru mulți artiști K-pop. Cu toate acestea, rezistența legăturii dintre platformele social și industrie a rămas una puternică și va continua să se dezvolte. În prezent, fără marketing digital, șansele ca o trupă/ un artist K-Pop să aibă succes sunt foarte mici, îndreptate chiar spre 0.
