Nakji este o specie de caracatițe mici, fiind cunoscute ca caracatițe cu brațe luni, și sunt găsite pe litoralele de sud ale țării. Sunt multe metode de a pregăti nakji, dar metoda tradițională de a o consuma în Coreea de Sud este de a o consuma crudă.

Un apel la 119: un bărbat în vârstă de 82 de ani a primit un atac de cord după ce s-a sufocat cu brațul unei caracatițe vii, sau sannakji. Ajutorul a venit la 10 minute de la apel, însă bărbatul a fost declarat mort la sosirea la spital.

Asta nu este pentru prima dată când brațele de caracatiță au ajuns în titlurile știrilor îngrozitoare. Aproape în fiecare an sunt știri conform cărora cineva se sufocă sau se asfixiază după ce mănâncă sannakji. În 2012 a fost chiar și un caz în care un bărbat coreean a fost acuzat, și apoi găsit nevinovat, pentru că și-ar fi ucis prietena și mascat crima de parcă ea ar fi murit după ce a mâncat sannakji.

Unele portaluri internaționale au numit această mâncare ca una din cele mai periculoase din lume.

Însă, printre locali situația nu e privită ca o problemă mare. Mâncarea nu este necesar văzută ca periculoasă, mulți care o savurează o consideră o alegere mai sănătoasă și mai delicioasă, pentru ocazii speciale.

Doar în Seul există aproxiamtiv 350 de localuri care au sannakji în meniu, conform datelor din Dining Code, un ghid online pentru restaurantele și recenziile acestora din Coreea. „Îmi place să savurez sannakji uneori, cu familia sau prietenii” spune, Lee Yeji, 26 ani, o coreeană din cartierul Dobong, Seul. „Niciodată nu m-am gândit că este o mâncare periculoasă.”

„Nu mănânc sannakji, dar nu e pentru că cred că pot să mor de la asta”, spune Kim Doyoun, 43 ani, din cartierul Gangnam, Seul. „Mi se pare că este un pic bizar!”

Cum se consumă sannakji, în siguranță

Aproape toate cazurile ce includ sannakji și pericole de sănătate s-au întâmplat pentru că caracatița a fost mâncată ori întreagă, ori cu bucăți mari. O metodă ieșită din comun (chiar și în Coreea) de a mânca sannakji este de a înfășura întreaga caracatiță în jurul bețișoarelor. O altă metodă este servirea brațelor de caracatiță fără ca acestea să fie tăiate. La înmuierea acestora într-un sos sărat, brațele încep să se miște iar.

„Ce se întâmplă de obicei este că ventuzele caracatiței se țin de esofag”, spune profesorul Lee Jihun de la departamentul de nutriție al Spitalului Universitar Aju. „Deci este important să mestecați foarte bine înainte să înghițiți sannakji. Se mai recomandă ca sannakji să fie consumată în piese mici, și nu întreagă.”

Cea mai sigură metodă de a mânca sannakji – și cea mai comună în Coreea – este prin tăierea brațelor de caracatiță în bucăți mici (1cm – 3cm). Aceste bucățele se numesc tangtangi, sunt condimentate cu ulei de susan și sare și servite cu felii de pară, ceapă verde, ardei, semințe de susan și ouă.

Din toate tipurile de nakji, saebal nakji este de obicei servit crud. Acestea sunt caracatițe mici, de două sau trei luni, născute în primăvară. Au un corp în jur de 20 cm, cu capul de 2-3cm. În jur de 80% din saebal nakji vândute la piață sunt prinse pe țărmurile provinciilor Jeolla de Nord și Jeolla de Sud. Saebal nakji se găsesc de obicei printre pietre, la adâncime mică sau în mlaștini.

De ce coreenii o mănâncă?

Nakji, în special cele încă în viață, sunt văzute ca mâncare de calitate superioară – atât de puternică că ar putea pune o vacă bolnavă înapoi pe picioare, după cum spune o zicală coreeană.

În prezent asta rămâne doar o expresie, dar în dinastia Joseon (1392-1910), coreenii chiar ofereau nakji vacilor bolnave de căldura de vară sau celor care au fătat, după cele scrise în „Jasaneobo” sau „Cartea Peștelui”, scrisă de școlarul Jeong Yakjeon (1758-1816). „Le dai vacilor trei sau patru nakji și ele își revin rapid”, se scrie în carte.

Într-adevăr, nakji e bogată în proteine și alte nutrimente, cum ar fi taurină, fier, calciu și acizi de grăsime omega3. Dar faptul că sunt în viață în timpul servirii nu le face și mai sănătoase. „Valoarea nutritivă este aproape la fel și pentru o caracatiță gătită, cât și pentru una servită crudă, dar oamenii consideră că cea crudă și proaspătă este mai bună”, spune Kim.

Delicatețe locală sau cruzime animală?

Sannakji a fost demult considerată o delicatețe tradițională locală și una din mâncărurile pe care turiștii trebuie să o încerce numaidecât. Dar consumul de sannakji aduce și reacții negative pentru că este văzut ca un act de cruzime animală.

Problema a apărut pe ecrane în 2017, când organizația non-profit americană PETA a pus panouri publicitare prin Koreatown, în Los Angeles. „Caracatița pe care o tai în bucăți simte durere de fiecare dată”, spune Jennifer Mather, un expert în cefalopode într-un post împotriva mâncării sannakji din 2018. „E la del de dureros cum ar fi dacă ai tăia un porc, un pește sau un iepure viu, bucată cu bucată.”

Legea Coreeană de Protecție a Animalelor se aplică doar la „vertebratele cu un sistem nervos dezvoltat”, conform noțiunii că doar aceste animale pot simți durerea. Însă studiile recente susțin că cefalopodele și crustaceele, cum ar fi caracatițele, calmarii, crabii și creveții pot să simtă, de asemenea, durerea.

Coreenii au început să vadă și ei aspectele brutale despre sannakji. Într-un sondaj condus de un grup local pentru apărarea drepturilor animalelor, patru din zece coreeni au răspuns că este tulburătoare și neadecvată difuzarea la TV a scenelor în care se consumă sannakji. „Toate animalele sunt organisme vii, nu obiecte, și au dreptul să fie respectate ca organisme vii. În special, media nu trebuie să convingă oamenii să le considere ca ingrediente vii sau obiecte. Nu e adecvată nici punerea lor în pericol pentru filmulețe provocatoare”, a spus acest grup pentru Korea JooongAng Daily.

Partidul Verde din Coreea a advocat pentru regularea legilor despre animalele vii, înaintea de alegerile legislative. „Existența regulilor pentru gătirea animalelor vii nu este o politică absurdă sau neașteptată”, spune partidul. „Deja este o opinie academică și un fapt demonstrat științific că cefalopodele, cum ar fi calmarii și caracatițele, și crustaceele, cum ar fi creveții și racii, pot să simtă durerea.”

„Legile trebuie să avanseze în concordanță cu schimbarea opiniilor în societate”, spune grupul pentru protecția animalelor care a condus sondajul. „Coreea de Sud va trebui să depună efort să reorganizeze legile de protecție a animalelor să permite mai multor animale să fie recunoscute și protejate.”

sursa