Situația din Coreea de Sud rămâne tensionată după ce președintele Yoon Suk Yeol a impus de urgență legea marțială în seara zilei de 3 decembrie. Decizia a fost ulterior abrogată pe parcursul nopții, dar frica, furia și confuzia persistă printre cetățeni.
Timp de câteva ore lumea a privit cu îngrijorare spre Coreea de Sud după ce, în ultimele momente ale zilei de 3 decembrie, președintele țării a luat decizia de a impune de urgență legea marțială, justificând nevoia de a „eradica «forțele pro-Coreea de Nord» și a proteja sistemul democratic al țării”. A fost pentru prima dată când un lider al statului sud-coreean a apelat la această măsură după revolta pro-democratică din 1980. Pentru o analiză detaliată a evenimentelor din noaptea 3-4 decembrie citiți și „Criză politică în Coreea de Sud – Legea marțială și urmările controversate”.
După o noapte marcată de turbulențe și confruntări între cetățeni și forțele de ordine legea a fost abrogată, dar urmările deciziei controversate a președintelui Yoon continuă să-și facă simțită prezența și astăzi, trezind amintiri dureroase în mentalul colectiv și punând sub semnul întrebării viitorul democratic al țării.
Miercuri, 4 decembrie, mii de sud-coreeni din întreaga țară s-au adunat la Seul pentru a-și exprima nemulțumirile față de președintele țării, cerând punerea sub acuzare a administrației sale. Ansamblul Național din Yeouido a devenit locul în care coreeni din toate păturile sociale s-au adunat să protesteze după ce, cu doar o noapte înainte, fusese blocat de poliție și forțele militare.
„Am trăit evenimentele din 18 mai și peste cadavrul meu țara asta se va întoarce să vadă un alt regim ditactorial”, declară Hong Sun Young, proprietarul în vârstă de 70 de ani al unui restaurant din vecinătate, făcând referire la mișcarea pro-democrație de la Gwangju din 1980, moment de referință în istoria țării.
„Am luptat pentru democrație în 1987. Ne întoarcem înapoi acum?”, se întreabă Jung, 63 de ani, participant la mișcările pro-democratice care au pus capăt conducerii autoritariste.
Kim, 87 de ani, care a luat parte la protestele împotriva președintelui Syngman Rhee în 1960 în timpul Revoluției din Aprilie și-a exprimat dezamăgirea, „Legea marțială de atunci și cea declarată astăzi sunt total diferite. Atunci am luptat pentru democrație și libertate. Dar justificarea lui Yoon pentru declararea legii marțiale este absurdă. Ridiculizează toate eforturile pe care le-am depus să construim țara democratică pe care o avem astăzi.”
Dacă cei trecuți de o anumită vârstă au retrăit momente din trecutul întunecat al țării, generațiile tinere au întâmpinat evenimentele de noaptea trecută cu frică și nedumerire, mulți temându-se de posibilitatea izbucnirii unui război. „Eu și familia mea căutam locuri pentru evacuare. Ne contactam unii pe alții ca să ne asigurăm că suntem în siguranță. A fost una dintre cele mai înfricoșătoare nopții ale vieții mele”, afirmă Han, cadru didactic în vârstă de 30 de ani.
„Nu am crezut niciodată că voi vedea legea marțială în timpul vieții mele”, spune Choi Won Jun în vârstă de 27 de ani. „Este ceva despre care citim în cărțile de istorie, nu ceva ce trăim într-o democrație.”
În timp ce situația rămâne tensionată nu mai puțin de șase partide de opoziție, inclusiv Partidul Democrat al Coreei (DPK), plănuiesc depunerea unei moțiuni în fața sesiunii de plen de joi, 5 decembrie, urmărind punerea sub acuzare a președintelui și administrației sale. Aceasta ar urma să fie supusă la vot vineri sau sâmbătă.
Foto: koreaherald.com, BBC, thekoreatimes.com
K-POP ROMÂNIA 